{"id":2924,"date":"2024-11-08T15:54:40","date_gmt":"2024-11-08T13:54:40","guid":{"rendered":"https:\/\/bucharest1.one\/?p=2924"},"modified":"2024-11-08T15:54:50","modified_gmt":"2024-11-08T13:54:50","slug":"povestea-de-viata-a-arhitectului-si-artistului-marcel-iancu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/eternal\/povestea-de-viata-a-arhitectului-si-artistului-marcel-iancu-2924","title":{"rendered":"Povestea de via\u021b\u0103 a arhitectului \u0219i artistului Marcel Iancu"},"content":{"rendered":"\n

Marcel Iancu este unul dintre fondatorii dadaismului. Dadaismul este o mi\u0219care artistic\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX, caracterizat\u0103 prin respingerea logicii \u0219i renun\u021barea la normele estetice. Marcel Iancu a fost un artist \u0219i arhitect \u00eendr\u0103zne\u021b \u0219i remarcabil al timpului s\u0103u. La \u00eenceput, cl\u0103dirile sale au fost \u00eent\u00e2mpinate cu rezerve de bucure\u0219teni, dar arhitectura sa continu\u0103 s\u0103 impresioneze \u0219i s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 reac\u021bii. \u00cen acest articol, v\u0103 vom povesti despre via\u021ba lui \u0219i despre cele mai importante lucr\u0103ri ale sale. Mai multe pe bucharest1.one<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Povestea de via\u021b\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Marcel Iancu s-a n\u0103scut pe 24 mai 1895 \u00een Bucure\u0219ti, provenind dintr-o familie evreiasc\u0103 \u00eenst\u0103rit\u0103. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, Iancu a avut o pasiune pentru desen. Pe parcursul studiilor liceale, a luat lec\u021bii de pictur\u0103 de la artistul Iosif Iser, care i-a transmis bazele picturii. La v\u00e2rsta de 17 ani, t\u00e2n\u0103rul Marcel a \u00eenceput s\u0103 publice revistele literare \u201eSimbol\u201d \u0219i \u201eChemare\u201d, unde \u0219i-a expus pentru prima dat\u0103 lucr\u0103rile.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1915, s-a mutat \u00een Elve\u021bia, unde a studiat arhitectura la \u0218coala Politehnic\u0103. Acolo s-a al\u0103turat mi\u0219c\u0103rii moderniste care \u00ee\u0219i avea centrul \u00een Cabaretul Voltaire. Printre prietenii s\u0103i se num\u0103rau Richard Huelsenbeck, Tristan Tzara \u0219i Hans Arp, \u00eempreun\u0103 cu care a pus bazele dadaismului, critic\u00e2nd burghezia \u0219i arta comercial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest cabaret, arti\u0219tii organizau spectacole \u0219ocante pentru publicul burghez. Marcel Iancu crea m\u0103\u0219ti pentru spectacole \u0219i, uneori, participa pe scen\u0103. Paralel, continua s\u0103 picteze \u0219i s\u0103 dezvolte arta modern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1921, Iancu a mers la Paris, unde a \u021binut un discurs despre dadaism. \u00cen lipsa unui r\u0103spuns din partea publicului, s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, unde a continuat s\u0103 lucreze independent de mi\u0219care.<\/p>\n\n\n\n

Activitatea arhitectural\u0103 a lui Marcel Iancu \u00een Bucure\u0219ti<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia, Iancu a fondat revista \u201eContimporanul\u201d, unde publica lucr\u0103ri de art\u0103 \u0219i articole critice. \u00cempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, a deschis un birou de arhitectur\u0103 care a proiectat multe dintre cl\u0103dirile remarcabile din Bucure\u0219t<\/a>i. Stilul s\u0103u arhitectural principal a fost constructivismul, caracterizat prin simplitate \u0219i o decorare minim\u0103. Cu toate acestea, cl\u0103dirile lui sunt estetice \u0219i frumoase prin liniile geometrice armonioase. Arhitectura sa seam\u0103n\u0103 cu o pictur\u0103 abstract\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iancu a proiectat cl\u0103diri situate \u00een nordul \u0219i centrul ora\u0219ului. De exemplu, \u00een 1926, Iancu a construit cl\u0103direa Hermann Iancu, \u00een onoarea tat\u0103lui s\u0103u. Din p\u0103cate, cl\u0103direa se afl\u0103 acum \u00eentr-o stare foarte degradat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prima cl\u0103dire modernist\u0103 a ora\u0219ului, construit\u0103 de Iancu \u00eentre 1927 \u0219i 1929, a fost vila Jean Fuchs de pe strada Negustori nr. 27. Aceasta a fost ridicat\u0103 pentru un comerciant de vinuri \u0219i a surprins locuitorii Bucure\u0219tiului prin arhitectura modern\u0103 \u0219i \u201eciudat\u0103\u201d. \u00cen loc de ferestre mici, cl\u0103direa avea un geam panoramic mare \u0219i multe ferestre mici, asem\u0103n\u0103toare hublourilor. Garajul amintea de crematoriul ora\u0219ului. Din p\u0103cate, vila Jean Fuchs se afl\u0103 \u0219i ea \u00eentr-o stare precar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai renumit \u0219i impresionant proiect arhitectural al lui Iancu din Bucure\u0219ti se afl\u0103 la adresa Hristo Botev nr. 34. Cl\u0103direa are o form\u0103 pentagonal\u0103 neregulat\u0103, cu patru apartamente la primele dou\u0103 etaje \u0219i un duplex la ultimele dou\u0103 etaje. Duplexul p\u0103streaz\u0103 elementele originale ale arhitecturii lui Iancu: sc\u0103rile interioare, mobilierul \u0219i barul. La intrarea principal\u0103 se afl\u0103 o lucrare a Militei Petra\u0219cu reprezent\u00e2nd-o pe zei\u021ba Diana, dar un gard montat \u00een fa\u021ba cl\u0103dirii \u00eempiedic\u0103 vizionarea acestei sculpturi.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Pe strada Caimatei se afl\u0103 cl\u0103direa numit\u0103 \u00een onoarea so\u021biei sale, Clara, unde a locuit familia Iancu \u0219i unde era sediul biroului de arhitectur\u0103 al fra\u021bilor Iancu. Fiecare etaj g\u0103zduie\u0219te un apartament, iar la parter se afl\u0103 spa\u021bii de serviciu \u0219i garaje.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 cl\u0103dire interesant\u0103 proiectat\u0103 de el este cea a Fridei Cohen, unde se pot observa linii geometrice interesante \u0219i sc\u0103ri \u00een form\u0103 de triunghi echilateral, toate suger\u00e2nd creativitatea, \u00eendr\u0103zneala \u0219i imagina\u021bia bogat\u0103 a lui Iancu.<\/p>\n\n\n\n

Mutarea familiei Iancu<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een contextul politicilor discriminatorii fa\u021b\u0103 de evrei, Iancu a decis s\u0103 se mute cu familia \u00een Palestina, iar ulterior \u00een Israel. Deja era un artist \u0219i arhitect consacrat, iar pictura sa \u00eembina futurismul, cubismul, constructivismul \u0219i expresionismul.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Israel, Iancu a proiectat parcuri \u0219i a c\u0103l\u0103torit frecvent pentru a desena peisajele \u0219i oamenii pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnea. \u00cen ace\u0219ti ani a renun\u021bat la arta abstract\u0103, concentr\u00e2ndu-se pe stilul figurativ. Culoarea lucr\u0103rilor sale a devenit mai pozitiv\u0103 \u0219i plin\u0103 de via\u021b\u0103: ro\u0219u, portocaliu, galben. A pictat peisaje, locuitorii \u021b\u0103rii \u0219i lupta pentru independen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

De asemenea, Iancu s-a dedicat ceramicii, realiz\u00e2nd panouri pentru universit\u0103\u021bi din Israel \u0219i pentru un spital din Haifa. Aceste panouri \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au scene inspirate de lupta pentru independen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Surse: viabucuresti.ro<\/a>, yivoencyclopedia.org<\/a>, ansazura.com<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marcel Iancu este unul dintre fondatorii dadaismului. Dadaismul este o mi\u0219care artistic\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX, caracterizat\u0103 prin respingerea logicii \u0219i renun\u021barea la normele estetice. Marcel Iancu a fost un artist \u0219i arhitect \u00eendr\u0103zne\u021b \u0219i remarcabil al timpului s\u0103u. La \u00eenceput, cl\u0103dirile sale au fost \u00eent\u00e2mpinate cu rezerve de bucure\u0219teni, dar arhitectura sa continu\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":427,"featured_media":2422,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","footnotes":""},"categories":[1203],"tags":[2244,2246,2250,2248,2247,2181,2249,2252,2245,2251,2136],"moimportance":[78,81],"motype":[1204],"moformat":[1703],"class_list":{"0":"post-2924","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-munca","8":"tag-abstractionism","9":"tag-arhitect","10":"tag-arhitectura-bucuresteana","11":"tag-arta-moderna","12":"tag-artist","13":"tag-creativitate","14":"tag-dadaist","15":"tag-emigrare","16":"tag-marcel-janko","17":"tag-pictura","18":"tag-romania","19":"moimportance-golovna-novina","20":"moimportance-retranslyacziya-v-agregatori","21":"motype-eternal","22":"moformat-c-l"},"modified_by":"Katya Koshevaya","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2924","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/427"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2924"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2924\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2931,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2924\/revisions\/2931"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2924"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2924"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2924"},{"taxonomy":"moimportance","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moimportance?post=2924"},{"taxonomy":"motype","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/motype?post=2924"},{"taxonomy":"moformat","embeddable":true,"href":"https:\/\/bucharest1.one\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/moformat?post=2924"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}